ZHUANGZI este considerat, alături de Laozi și Liezi, unul dintre cei trei părinţi ai daoismului.

Se spune că Maestrul Zhuang, pe numele său Zhuang Zhou, ar fi trăit în regatul Song, pe teritoriul actualei provincii Henan, în plină perioadă a Regatelor Combatante, dominată de instabilitate politică și de conflicte permanente.

În mai mare măsură decât oricare dintre daoiștii Chinei preimperiale, Zhuangzi instaurează Dao, Non-Acţiunea (wu wei) și Firea (xing) ca principii supreme într-o lume în care Omul este egalul Cerului și Pământului.

Fără a neglija nici una dintre temele fundamentale ale gândirii (existenţa, cunoașterea, valoarea), cu umor, vorbe de duh și paradoxuri, Zhuangzi ne îndrumă pe calea deslușirii înţelesurilor multiple ale învăţăturii sale.

***

Zhuangzi constă într-o colecție largă de anecdote, parabole și fabule, care sunt de obicei de natură umoristică sau ireverențioasă. Temele principale sunt spontaneitatea acțiunilor și libertatea lumii umane și convențiile ei.

Fabulele și anecdotele din text încearcă să ilustreze falsitatea distincțiilor omenești dintre bine și rău, mare și mic, viață și moarte, om și natură.

În timp ce alți filosofi antici chinezi s-au concentrat pe datoriile personale și cele morale, Zhuangzi promova rătăcirea degajată și transformarea în una cu „Drumul” (Dao) prin urmărirea naturii.