Va place Brahms este o frumoasa poveste de dragoste, pasionanta si melancolica, romanul Va place Brahms? este povestea teribila a unui tânar îndragostit de o femeie de patruzeci de ani.

Paule, o decoratoare de moda, neglijata de amant, adorata de un tanar cu cincisprezece ani mai tanar decat ea, nelinistita, ezitanta in pragul unei noi relatii "iubire, pasiune, toana?", chinuita de o dorinta disperata de fericire, de tinerete...

O femeie de aproape patruzeci de ani, careia autoarea ii zugraveste portretul cu multa tandrete, ironie si luciditate.Privindu-se in oglinda, vedea "o alta Paule, preocupata cu pasiune de frumusetea ei si trecand cu greu de la conditia de tanara femeie la aceea de femeie tanara". Aceasta fraza plina de melancolie, din care razbate "mica melodie" atat de draga admiratorilor romancierei Francoise Sagan, da tonul acestui roman celebru.

Dupa Bonjour, tristete, cartea de fata descrie nemiloasele paradoxuri ale iubirii: uimirea unei intalniri si greutatea de a iubi. Nimeni nu scapa de iubire si de singuratate. Putea Paule sa iubeasca "altceva decat pe ea insasi si propria existenta" ? Roger putea iubi altceva decat confortul unei vieti distrate si egoiste? Si Francoise Sagan pune intrebari la care toti ar trebui sa incercam sa raspundem. Putem, preocupati de noi insine, sa iubim? Cel care iubeste, nu-i condamnat la suferinta? Iar cel care refuza sa sufere nu se protejeaza pur si simplu de iubire? Stil simplu, captivant, care ne introduce in viata pariziana si in vidul unor vietii egocentrice.

Bonjour tristesse urmareste peripetiile unei adolescente care incearca sa inteleaga si sa controleze lumea din jur. Cecile isi petrece vacanta de vara la tarmul Mediteranei, impreuna cu tatal ei si cu iubita acestuia, Elsa, o tinara frivola, ahtiata dupa viata mondena, cu care fiica se intelege excelent.

Dar lucrurile se complica atunci cind in vizita soseste Anne, veche prietena a mamei raposate, o femeie stilata, culta, responsabila, de care tatal ei se indragosteste nebuneste si cu care decide sa se casatoreasca.

Cartea a fost ecranizata de trei ori, versiunea cea mai cunoscuta fiind cea din 1958, in regia lui Otto Preminger, cu Deborah Kerr, David Niven si Jean Seberg in rolurile principale.