Chestionare eficiente pentru angajati. Imbunatatirea conceperii, utilizarii si a impactului organizational - Alec Levenson

- Chestionarele mai scurte sunt mai usor de completat si au rate de raspuns mai mari, astfel ca datele sunt mai reprezentative si mai precise. Ele sunt intampinate cu mai putine reactii nefavorabile din partea factorilor interesati din cadrul organizatiei si a respondentilor. Chestionarele mai scurte au de obicei rate mai mari de completare (mai putine raspunsuri partiale in chestionar) si niveluri mai mari de participare (mai putine chestionare lipsa).

- Chestionarele mai lungi ofera cunostinte mai extinse, crescand probalitatea de a adresa intrebarile corecte.

Fragmente:

Pentru masuratorile care provin din bazele de date ale companiilor de consultanta, valoarea potentiala provine din marcarea punctelor de referinta fata de alte organizatii din baza de date (desi un mare semn de atentie fata de acest beneficiu este discutat în capitolul opt).

Faptul ca permite marcarea punctelor de referinta în decursul timpului este un argument important pentru mentinerea consecventei formularilor din întrebari.

Vestea buna este ca odata ce un set de itemi de chestionar a fost folosit mai mult de o data iar factorii importanti interesati sunt convinsi de valoarea lor, aceiasi factori pot fi sustinatori foarte puternici ai mentinerii formularii, astfel încât sa se poata face comparatii de mere-cu-mere pe parcursul timpului.

Totusi, acea forta poate sa fie si o slabiciune: datorita faptului ca orice chestionar pentru angajati face compromisuri în întrebarile adresate, lasând deoparte arii întregi de investigare, un chestionar care se schimba pe parcursul timpului are o sansa mai buna de a aborda un set mai mare de chestiuni relevante.

Asadar cei care concep si implementeaza chestionarul ar trebui sa îi comunice organizatiei importanta de a împrospata chestionarul în mod regulat, pentru a reflecta un set de chestiuni cât mai larg posibil.

Folositi întrebari multiple pentru acuratete crescuta

Practicienii chestionarelor care au training în metode de cercetare folosesc întrebari multiple pe acelasi subiect, pentru a crea o scala ce reprezinta un construct anume. Faptul ca procedeaza asa creste valabilitatea si acuratetea masuratorii constructului; a se vedea, de exemplu, Fields (2002) si DeVellis (2012).

Cercetarea ampla a demonstrat ca itemii individuali din chestionare pot sa masoare imprecis un concept, datorita problemei legate de conversatia într-un singur sens: desi s-ar putea sa credeti ca o întrebare are doar o singura interpretare, de obicei aveti nevoie de întrebari multiple pentru a va asigura ca atât voi cât si respondentii la chestionar sunteti de acord cu sensul celor întrebate si raspunse.

De exemplu, sa luam în considerare urmatoarele întrebari care sunt folosite de obicei pentru a masura constructul „intentia de a schimba locul de munca“:

- Planuiesc sa caut un post nou în afara compa-niei/fîrmei mele pe parcursul anului urmator.

- Ma gândesc adesea sa renunt la postul meu actual.

- Este probabil ca voi renunta la postul meu în urmatoarele 12 luni.

Oricare dintre aceste întrebari, de sine statatoare, masoara un aspect al intentiilor de schimbare a locului de munca. Totusi fiecare aspect este distinct, masurând intentia de a cauta un nou loc de munca, faptul ca se gândeste sa renunte si o evaluare a probabilitatii de a pleca.

Cercetarea a aratat ca faptul de a adresa mai mult de o întrebare duce la o masurare mai buna si mai precisa a intentiilor de schimbare a locului de munca decât daca ne bazam doar pe unul dintre itemi.

Importanta faptului de a folosi itemi multipli a fost evidentiata în repetate rânduri pentru marea majoritate a constructelor de chestionar consacrate.

Cercetatorii academici folosesc întotdeauna itemi multipli pentru fiecare construct pe care vor sa îl masoare. Practicienii si consultantii pentru chestionare care au training în cercetare tind sa faca si ei la fel.

Cu toate acestea, exista raspunsuri nefavorabile fata de folosirea de constructe validate pentru chestionare, care vin de obicei din toate colturile organizatiei, pentru ca e nevoie de multiple întrebari pentru a masura fiecare construct. Plângerile sunt separate, dar au legatura: (a) „De ce avem nevoie....

CUPRINS:

Introducere

O harta de drum catre chestionare eficiente pentru angajati

partea întâi Scopurile, obiectivele si metodele chestionarelor

capitolul unu Scopurile • Definiti un scop clar al chestionarului

capitolul doi Obiectivele • Pro si contra concentrarii asupra devotamentului angajatilor

capitolul trei Metodele • Adaptati masuratoarea la procese, roluri si echipe

partea a doua Conceperea chestionarului si livrarea

capitolul patru Bune practici în conceperea chestionarelor. Nu reinventati roata

capitolul cinci Anonimatul si cunostintele obtinute • Confidentialitatea si corelarea cu datele organizationale

partea a treia Analizarea chestionarului, interpretarea si demararea actiunii

capitolul sase KISS • Puterea si capcanele simplitatii

capitolul sapte Tabloul general • Ce, cum, de ce si cine în modelarea statistica

capitolul opt Formularea concluziilor • Marcarea punctelor de referinta si a diferentelor statistice comparativ cu diferentele semnificative

capitolul noua Miscarea înainte • Raportarea si demararea actiunii

Resurse

Bibliografie