Francisc din Assisi (1181-1226) a fost, în vremea sa, și a continuat să fie peste veacuri, sfântul necesar pentru a lămuri aspirația firească a oricărei ființe omenești de a ști și a se ști situat undeva și față de ceva sau Cineva.

Nu a rămas închis în rama icoanei sale, ca model static, de imitat, ci trăiește ca personalitate fascinantă ce solicită reflecția, interogația, propune o cale ce poate fi, dacă nu urmată, cu certitudine gândită, meditată.

Este totodată personajul care sondează istoria perpetuă a existenței pentru a o adapta la timp și la timpuri.

Considerat a fi expresia cea mai autentică a vieții religioase din Evul Mediu, conținând mult mai multă istorie și politică decât etalează la prima vedere, "Florile" a fost un best-seller chiar de la început și este considerat în continuare un clasic al literaturii universale.

Florile Sfântului Francisc din Assisi - o antologie cuprinzând 53 de scurte povestiri despre viața celui mai cunoscut sfânt al creștinătății apusene În prefață, traducătoarea subliniază rostul edificator al acestor legende sau anecdote, care se citesc și s-au tot recitit în popor nu atât ca sursă pentru viața sfântului, ci ca un florilegiu menit reculegerii religioase, contribuind la răspândirea viziunii franciscane.

„Credința aproape naivă, un sens al supranaturalului trăit palpabil și o simplitate înduioșătoare în imitarea modelului christic“ așază aceste zugrăviri într-o atmosferă de „uimire, admirație și slăvire“– toate „spre lauda lui Iisus Hristos și a sărăcuțului Francisc“, după formula cu care se încheie fiecare capitol.