Statisticile oficiale ale ?naltului Comisariat al ONU pentru Refugiati indica faptul ca, ?ntre 1969 si 1989, peste 100 000 de rom?ni au cerut azil politic ?n Occident.

Cei mai multi au trecut fraudulos frontiera spre Iugoslavia sau Ungaria, expun?ndu-se unor riscuri enorme: puteau fi prinsi si aruncati ?n puscarie pentru multi ani, sau puteau fi ?mpuscati pe frontiera.

Transfugilor li se spunea ?frontieristi?. Pentru autoritatile comuniste si pentru graniceri, ?frontierist? era sinonim cu ?infractor?: Codul Penal al RSR incrimina, la art. 245, at?t trecerea frauduloasa a frontierei, c?t si tentativa, ca ?infractiuni contra autoritatii?, pedepsite cu ?nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pentru cei care scapau, statutul de ?frontierist? devenea o moneda de schimb pentru azil politic ?ntr-o tara democratica.

Cei care au trecut cu bine sunt azi cetateni ai lumii, ?n Europa de Vest, ?n SUA, ?n Canada sau ?n Australia.

Sute de transfugi si-au gasit sf?rsitul pe f?sie, ?mpuscati de graniceri si ?ngropati ?n cimitirele locului.

Br?ndusa Armanca

Nadia Comaneci, Nicu Covaci, Ion Monoran, Iosif Costinas sunt doar c?teva dintre  personajele acestei carti pe c?t de dramatice, pe at?t de spectaculoase.

Gasim ?n ea experientele de supravietuitori ai tentativei de trecere a frontierei ale unor rom?ni, azi cetateni straini ?n cea mai mare parte a lor, dar si amintirile unor rude, prieteni, apropiati,  relat?nd tragedia  altor curajosi, care nu au avut norocul sa scape de gloantele granicerilor, de coltii c?inilor-lupi sau de elicele taioase ale barcilor de paza a frontierei.

O carte de o actualitate stringenta, ?ntruc?t evenimentele, uneori crimele, care ar fi trebuit sa faca ?f?sia? si Dunarea un loc cu o faima la fel de sinistra ca aceea a Zidului Berlinului s-au petrecut cu nici trei decenii ?n urma.

?Ceea ce distinge demersul Br?ndusei Armanca de altele similare este procedeul de constructie, subtil si inteligent.

C?tiva jurnalisti s-au interesat ?naintea ei de fenomenul frontieristilor, i-au cautat pe cei care au supravietuit, au gasit martori si au consemnat povestile lor.

Valorific?nd demersul lor de istorie orala, Br?ndusa Armanca, ea ?nsasi nu doar jurnalista, ci si specialista ?n problemele si tehnicile presei, topeste anchetele, interviurile, reportajele confratilor ?ntr-un tot pasionant, reusind sa extraga, daca putem spune astfel, esenta dublu-distilata a acestui fenomen caracteristic Rom?niei comuniste, echivalent ?n tragism cu cel ?nregistrat vreme de aproape  30 de ani l?nga rusinosul Zid al Berlinului.

Doina Jela

Documentarile preliminare pentru un film pe care le-am facut pe parcursul anului 1999, ca realizatori de televiziune la TVR Timisoara, au relevat faptul ca Procuratura Militara din Timisoara, care acoperea zona de vest, detinea un lot de dosare ale ?frontieristilor? ucisi pe f?sie ?ntre anii 1983?1989, dosare care se distrugeau dupa opt ani, conform reglementarilor arhivelor militare din acea vreme.

Ne-am dat seama ca trebuia sa ne grabim, fiindca era posibil ca si aceste ultime dosare sa dispara.