Garda pentru Fuhrer. Divizia Leibstandarte SS Adolf Hitler
Constituita la c?teva saptam?ni dupa incendierea Reichstag-ului, divizia Leibstandarte SS, ce purta numele conducatorului nazist, a avut misiunea de a asigura paza si protectia noului cancelar, ce fusese investit ?n functie prin hotar?rea presedintelui Paul von Hindenburg la 30 ianuarie 1933. Ansamblul de servicii, logistica si tehnica, aferent recent ?nfiintatei formatiuni a fost acomodat ?n Lichterfelde, ?n partea de S-V a Berlinului, ?n fostul sediul al Academiei Militare Prusace.
Cei 117 membri au fost atent selectati conform unor exigente severe de SS-Gruppenf?hrer-ul Josef Dietrich si urmau sa ?ndeplineasca functia unei unitati de garda la sediul puterii executive, precum si cea de escorta ?n timpul deplasarilor F?hrer-ului pe ?ntreg cuprinsul Reich-ului.
Acest nucleu s-a extins ?n anii care au urmat, dezvoltarea treptata sincroniz?ndu-se cu etapele de consolidare ale noului regim politic.
Loialitatea si meritocratia erau singurii vectori care contau ?n ascensiunea pe linie ierarhica, multi dintre membrii initiali fiind avansati ulterior ?n functii de comanda ?n cadrul unitatii, care a fost extinsa prin crearea unor noi structuri.
(Historia)
?Adrian Dragos Defta abordeaza problematica Diviziei ?Leibstandarte-SS Adolf Hitler? fara a se lasa deloc timorat de dificultatea si potentialul exploziv al oricarei ?ncercari de deconstructie a unor mituri care sunt ?nca at?t de confortabile pentru fostii ?nvingatori ai celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Sustin, asadar, pledoaria autorului ?mpotriva vinovatiei colective si ?n favoarea celei individuale.
Chiar daca nu sunt ?ntru totul si ?ntotdeauna de acord cu punctele de vedere si concluziile sale, recunosc ?n aceasta lucrare acribia documentarii, forta si bogatia argumentatiei, dorinta de a reda demnitatea unor oameni si de a ?ntelege tesaturile si resorturile unor vremuri.
Lucrarea nu este ?n niciun caz una menita sa diminueze sau sa denatureze crimele comise ?n perioada regimului national-socialist, ci are mai degraba capacitatea de a separa gr?ul de neghina ?n ceea ce priveste responsabilitatile pentru asemenea crime, cea mai abominabila dintre ele fiind, fara ?ndoiala, Holocaustul.
Cartea are, totodata, meritul de a evita lectura reductionista, din perspectiva ?nvingatorilor sau ?nvinsilor, evita multe dintre capcanele justificarilor pe care si le-au gasit unii sau altii dintre principalii protagonisti pentru a evita responsabilitatile care le-au revenit ?n perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial sau dupa finele acestuia.?
Prof. univ. dr. hab. Silviu Miloiu