Volumul reuneste povestirile fantastice care l-au facut celebru pe Borges in toata lumea, in care sint surprinse, cu o acuitate uimitoare, problemele majore ale omului contemporan.
Borges cultiva genul fantastic fara a recurge la truculenta vampirilor ori la feericul basmelor, pentru ca povestirile lui cu tilc sint ?fantezii metafizice? si se realizeaza prin intermediul simbolului.
Volumul se deschide cu problematica argentiniana din Evaristo Carriego (1930), pentru a se extinde curind la universalitatea unor teme ale conditiei umane dintotdeauna si de pretutindeni, prezentate, desigur, de cele mai multe ori, cu intensitatea si concretetea senzoriala a variantei lor latino-americane din volumele Istoria universala a infamiei (1930), Istoria eternitatii (1935) si Fictiuni (1944).
Jorge Luis Borges (1899-1986), scriitor argentinian, unul dintre cei care au marcat literatura universala a secolului XX. Reprezentant al "realismului magic" sud-american, a construit cu maiestrie un adevarat joc al fictiunii.
?Fanteziile lui Borges au ceva de utopii logice cu infiorari de tip Edgar Poe. Borges e un magician al ideilor. Transforma toate motivele pe care le atinge si le duce la un alt registru mental. Pina si titlurile cartilor lui te fac sa reflectezi la o noua dimensiune a lucrurilor si parca te lanseaza intr-o plimbare prin stratosfera: Marimea sperantei mele, Istoria eternitatii, Istoria universala a infamiei.
Ba inventeaza un tarim inedit si uitat al lumii, unde se gindeste in alt fel: Tlon, Uqbar, Orbis Tertius; ba inventeaza un scriitor francez care-si propune sa rescrie textul romanului Don Quijote folosind aceleasi cuvinte ca si Cervantes si gindind pur si simplu cu mintea lui si in modul in care se gindeste astazi (fertilizind astfel anacronismul) fiecare cuvint al cartii clasice; ba isi imagineaza o biblioteca in care se afla toate cartile existente si toate cartile posibile.? (Alfonso Reyes)