Omul este cea mai nefericita dintre toate fiintele ca este singura care stie ca va muri.

A accepta posibilitatea nemuririi de dupa moarte, presupune obligatoriu a crede ca sufletul este nemuritor, indiferent ca vorbim in sensul biblic (crestin), sau al transferului intr-o alta forma umana (reincarnare) sau de o alta natura (metempsihoza), indiferent ca vorbim despre reinvieri succesive, limitate ori nelimitate ca numar, ori doar pasagere, dramatice (coma) sau spirituale (ajungerea in Shambhala), la toate acestea adaugand atat credintele primitive, cat si o incredibila (?) interpretare a stiintei, legata de existenta unor Lumi paralele (asemanatoare sau chiar identificabila intr-o oarecare masura Agartthei).