E.A. Bennet l-a ?nt?lnit pentru prima data pe Jung la ?nceputul anilor 1930 iar, ?ntre 1935 si 1961, cei doi au mentinut un contact ne?ntrerupt.
Relatarile ?nt?lnirilor, adunate ?n acesta carte, ofera o imagine mai putin cunoscuta a vietii si a g?ndirii lui Jung si reflecta impresii despre existenta de zi cu zi, despre stilul sau de viata natural, spontan.
Cartea ne invita sa facem un exercitiu de imaginatie: sa ni-l ?nchipuim pe Jung pe malul lacului, ?n gradina, ?n intimitatea camerei de studiu, ?nconjurat de familie si de colaboratorii apropiati, la Bollingen sau la K?snacht, discut?nd despre razboi, religie, prelegerile tinute de la Yale, despre Freud si psihanaliza, vindecare prin psihanaliza, despre simboluri si continuturile inconstientului, umbra, sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice si hipnoza.
Seara, dupa prelegerea mea si dupa cina t?rzie luata cu prietenii, m-am ?ntors la K?snacht la ora 10:15. Mi-a deschis doamna Jung si mi-a spus ca erau ?n biblioteca. C.G. statea pe scaunul lui obisnuit, l?nga fereastra, sub lampadar. Parea ceva mai batr?n si putin obosit, dar era plin de viata si, ca ?ntotdeauna, a deschis un subiect.
Voia sa stie c?te revendicari sunt ?n Tatal Nostru, deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, spalturile la cartea sa despre Iov). Am spus ca erau mai degraba cerinte sau solicitari dec?t revendicari, iar el a fost de acord, cerinte era cuv?ntul potrivit. ?Da-ne noua astazi p?inea noastra cea de toate zilele", nu o p?ine oarecare, ci lucrul dupa care ne calauzim vietile. El prefera formularea Sf?ntului Ieronim.
C.G. a spus ca ?i placea sa-si bea cafeaua de la micul dejun pe ?ndelete ??Apoi voi prinde viata fara graba. ?Omnis festinatio a parte diaboli est?, a citat el ?n limba latina ?orice graba vine de la diavol".
Este o veche zicala alchimica. L-am ?ntrebat din nou despre modelul de pe fata lui Mercur, sculptat pe piatra de l?nga turn.
?Ajunsesem ?ntr-un mare impas c?nd am scris despre sincronicitate ?mi-a spus el ?la partea despre statistica. Apoi am vazut acel chip ?n piatra, mi-am pus h?rtiile deoparte, mi-am luat sculele si l-am cioplit. Era hotul de Mercur."
A continuat: ?Alchimistii cunosteau acest blocaj, iar ei ?l numeau adesea pe Mercur, bufonul".
Edward Armstrong Bennet s-a nascut ?n Irlanda de Nord. A studiat initial filosofia si teologia, iar dupa Primul Razboi Mondial a absolvit medicina la Trinity College, ?n Dublin. A primit titlul de doctor ?n stiinte la acelasi colegiu. ?nca de la ?nceputul carierei sale medicale, interesul dr. Bennet s-a ?ndreptat spre psihiatrie. Dupa razboi s-a mutat la Londra, alatur?ndu-se personalului Clinicii Tavistock.
