Citindu-l, nu știi dacă delicatețea sau cruzimea prevalează în acest roman care pune întrebări despre viață, moarte și karma, scris de unul dintre cei mai importanți scriitori japonezi actuali, Teru Miyamoto.
În anii ’70, la Osaka, Tetsuyuki se mută într-o cămăruță neîngrijită pentru a fugi de creditorii răposatului său tată.
Panoul electric nu funcționează, și în prima noapte, bătând un cui pe întuneric, Tetsuyuki descoperă că a străpuns corpul unei șopârle, care însă supraviețuiește.
Tânărul îi dă șopârlei un nume – Kin – și începe să aibă grijă de micul animal.
Noapte de noapte, Tetsuyuki vorbește cu Kin, povestindu-i fie despre complicata relație cu iubita lui, Yōko, fie despre fuga constantă de recuperatorii violenți.
Zi după zi, tânărul înfruntă viața, refuză, primește și dăruiește prietenie și iubire.
La capătul unui an de ciudată tovărășie, în lumina plăpândă de aprilie, Tetsuyuki va afla dacă rănile trecutului s-au vindecat suficient și dacă are puterea de a-și urma calea