Un clasic provocator, de redescoperit si recalibrat cu fiecare generatie
„Momentele constituie o multipla concretizare a fatetelor prin care omul are felul de a fi al «faptului-de-a-fi-unul-împreuna-cu-altul». Aici e si marea intuitie a lui Caragiale.
Aceasta constanta reprezinta un dat originar, determinant nu numai, în particular, pentru perechea Mache si Lache – «unul si acelasi în doua fete, doime de o fiinta si nedespartita» –, ci si pentru existenta umana în genere.
De aceea, individul Momentelor îsi traieste, în permanenta si cu febrilitate, sentimentul fundamental care nu e altul decât acela al asteptarii celuilalt, fiindca spectrul singuratatii îl umple de panica.
Sugestiile de interpretare a Momentelor, venite din directia filozofiei existentiale (în special a lui Heidegger), ne explica deplin si cauza vitalitatii lor neîntrerupte, si motivul pentru care ele transcend statutul de proza ocazionala.
În acest context, reprosul lui Caragiale la adresa incapacitatii contemporanilor sai de a-l recepta adecvat devine perfect justificat: «De Momente n-a spus nimeni un cuvânt, desi e o carte europeana»." (Ion Vartic)